Cartile, parte din viata noastra

Ne place sau nu sa recunoastem, azi, nu prea se mai citeste cum se citea pe vremuri. Altadata citeau oamenii cu atata placere incat sorbeau fiecare cuvant din orice carte. Si, daca prindeau o carte de orice fel nu o lasau din mana pana nu o citeau cap coada. Lumea mergea la biblioteca, daca nu gasea in librarie cartea dorita. Si daca avea chef, mai statea si la sala de lectura sa citeasca in liniste, romanul sau nuvela preferata. Acuma imi si imaginez ca salile de lectura nu mai sunt vizitate decat de studenti. Insa, nu cred ca e cazul sa intram in panica. Fiindca acum exista carti online. Daca nu ai chef sa mergi la biblioteca, pur si simplu iti alegi o carte de pe net si o citesti online. Avand in vedere ca si tehnologia a avansat si au aparut tot felul de gadgeturi din astea e si mai simplu. Iti poti instala un program pe telefon si gata. Poti citi cartea preferata direct de pe telefon.

Tin minte ca in urma cu ceva vreme toata lumea avea carti Sandra Brown. Si erau atat de interesante. Oriunde mergeai, auzeai pe toata lumea povestind despre ultima carte scrisa de Sandra Brown. Acum nu prea am mai auzit discutii despre autoare. Mai nou e la putere Dan Brown. E interesant si asta. Insa evident ca sunt personalitati diferite, cu povesti diferite. Si cu stiluri diferite. E frumos sa citesti. Mi se pare atat de relaxant. Mai ales ca prin citit iti dezvolti imaginatia, si parca daca si cartea iti place, te transformi in personajul principal al cartii. Astfel poti trai povestea, sau firul epic la intensitate maxima. Stiu ca eu am inceput sa citesc de mica. De la scoala, aveam ore speciale de lectura, si citeam pe rand fiecare dintre colegi. Nu prea intelegeam mare lucru, insa pe masura ce cresteam, reluam cartile copilariei. Si mi se pareau fascinante. Admiram autorii cartilor, fiindca aveau o imaginatie foarte bogata. Si de ce sa nu recunoastem ca nu oricine, poate sa scrie un roman. Trebuie sa te documentezi, sa ai multa imaginatie, si sa poti crea o poveste care sa atraga pe oricine.

Micul dejun si importanta lui in lume

Micul dejun este masa cea mai importanta a zilei si totusi cea pe care cei mai multi dintre noi o sarim pentru ca mai tarziu sa unim pranzul si cina intr-un pachet de la fast food. Lucru care nu este deloc indicat mai ales pentru ca deseori, pranzul si cina nu reunesc aportul necesar sanatatii si unui tip de hranire sanatos si corect asa cum o face micul dejun. Foarte putini mai sunt cei care respecta „ceremonialul” micului dejun oferindu-i timpul necesar si meritat. Si daca ai sa faci o cercetare amanuntita ai sa descoperi ca ei sunt mult mai sanatosi, mai energici si mai putin stresati decat ceilalti. Pentru ca la noi programul a ramas inca pe sistemul in care angajatul e de cele mai multe ori sclavul banului punandu-l inaintea sanatatii, micul dejun se transforma pana la disparitie dar in alte tari acesta este un ritual aproape”sfant” peste care nu se sare orice s-ar intampla.

Am sa iti prezint cateva dintre principalele tari in care micul dejun nu lipseste niciodata:

Brazilia


In Brazilia micul dejun nu este niciodata sarit indiferent de ora la care se incepe ziua de lucru. De cele mai multe ori reprezinta o masa scurta, de cateva minute, pranzul si cina fiind principalele mese pentru ei, moment de impartasit timp cu familia insa chiar si asa, acele cateva minute de mic dejun sunt tinute cu strictete si nu lipsesc niciodata.

Anglia


Englezii sunt printre putinii care acorda o atentie cu adevarat sporita micului dejun, acesta reprezentand o farfurie incarcata cu bucate care nglobeaza deoporeiva mic dejun, pranz si cina. Oricat de grabiti ar fi, englezii prefera mai degraba sa se trezeasca putin mai devreme decat sa plece fara sa fi luat micul dejun!

Maroc


In Maroc unde traditiile sunt respectate, comparativ cu alte tari, de toata lumea fara obiectie, micul dejun reprezinta o multumire pentru ce li se ofera de sus si nu va fi niciodata sarit. Intotdeauna servit dupa rugaciune, aceste are ,in cele mai multe case , ore fixe si un ritual sacru de slavire a bucatelor dlicioase.

Franta


Celebrul mic dejun parizian care le este mai tuturor cunoscut reprezinta o delectare, un inceput de zi fabulos si este fara indoiala un tabiet. Indiferent ca este servit acasa , in oras la cafenele sau pe starada in drum spre locul de munca, celebrul croissant cu unt si dulceata insotit de cafeaua cu lapte sunt nelipsite!

Celelalte tari, in majoritate, ofera, ca si noi, in functie de timp si necesitate o importanta mai mare sau mai mica micului dejun pe care il iau sau nu intotdeauna. Si regiunile au, mai peste tot, respectul lor fata de micul dejun oferindu-i sau nu importanta cuvenita din toate punctele de vedere, insa acestea pe care le-am prezentat mai sus au un adevarat cult pentru masa de dimienata, indiferent ca unii o servesc in dulcele stil clasic iar altii i-au scurtat timpul alocat. Bine ar fi ca si noi sa incepem sa ne gandim la micul dejun ca la o masa care ne-ar putea oferi energia necesara unei zile mai bune.

La sfârșitul zilei…

Scăpam de la serviciu la ora 21.50. Nu stăteam nicio secundă peste program. Luam 336-le de peste drum de clădirea Gema. De obicei venea repede, altădată nimeream tocmai când pleca din stație și trebuia să mai aștept câteva minute. Tropăiam din cauza asta. Mă rugam ca șoferul să conducă repede, mă rugam pentru verde la toate semafoarele. Ajungeam la Rosetti, coboram val vârtej și ca un veritabil cabrat, galopam până la destinație. Dădeam beep dinainte ca să coboare. Stăteam 5 minute împreună, în cele mai fericite cazuri ajungeam și la 15. Nu făceam nimic. Nu ne sărutam, nici măcar pe buze. Vorbeam. Ce am mai făcut în ultimele 24 de ore. Iar la sfârșit, un îmbrățăuș. De atât era nevoie. După care galopam din nou până în stație la Rosetti ca să prind ultimul 601. Până la capăt de linie rămâneam singur. Șoferii deja mă cunoșteau și mă lăsau mai aproape de cămin în drum spre depou. Acest minuțios orar a durat câteva săptpmâni. Dar acele 5-15 minute pentru mine erau ambrozie, apă vie. Restul era într-adevăr praf.
Ieri, 24.05, am făcut 2 ani împreună, chiar dacă ultimul a fost oarecum inexistent. Îl vom recupera. Dar am fost unul pentru celălalt. Încă suntem. Mereu vom fi. Mâine 26.05, Cactus (aka Adriana) împlinește 23 de ani. Iar eu sunt în București. Pentru o perioadă scurtă, dar sunt. Deci, aici nu voi fi. 
Vă doresc să fiți tot atât de fericiți pe cât sunt eu când orbitez în jurul iubitei mele. Simplu!

O stare dubios de ciudata…

De cateva zile incoace am o stare “dubios de ciudata”… Parca nu am stare, dar in acelasi timp nu am chef sa fac nimic, dar parca as face ceva, ca in final sa vreau sa stau degeaba. Nu-mi dau seama ce nu e ok, insa cu siguranta ceva e defect! Dupa cum stiti, nu sunt genul care sa-si prezinte viata pe blog, care sa dramatizeze sau sa se victimizeze… deci, nu astept compasiune sau sfaturi de genul: “Nu te sinucide!” sau “Ramai cu noi, nu te du in lumina!”. :)

Ma gandesc tot mai des, de la o vreme, la doua melodii care le-am facut de curand… ma gandesc la ele si ma identific tot mai des in versuri… “Daca…” si “Plec!“. De astenie de primavara nu poate fi vorba, doar suntem in Iunie la jumate si numai primavara nu e acum…! Prima oara m-am gandit ca oi fi obosit… tocmai d-aia mi-am luat concediu la sfarsitul saptamanii trecute… nimic! Ma simt la fel de plictisit si obosit…! O fi ceva in aer… care ma afecteaza doar pe mine! :) Mai e si starea asta… pe orice canal ai da, numai greve, prosteste, scandaluri si… Campionatul Mondial din Africa de Sud la care Romania evident ca nu participa…

O fi de la caldura… apropos, ieri am reusit sa-mi pun si eu freon in instalatia de clima de pe masina… Bai, e alta viata, esti alt om, ai alt suflu… parca iti vine sa te plimbi cu masina in conditiile astea… in conditiile in care nu trebuie sa induri 60 de grade cu geamurile deschise… :) Dar nu cred ca e de la asta…! Oricum, asta e “saptamana racirii”… azi astept niste “bajeti” sa vina sa-mi puna aer conditionat… Cica vin vremuri nasoale vara asta, asa ca am zis sa ma dotez din timp cu “racoreala”.

E o stare ca si cum as fi obosit, dar nu fizic… ca si cum toata lumea trage de mine din toate partile si eu trebuie sa-mi pastrez elasticitatea si sa le raspund la toti… am o gramada de planuri pentru perioada urmatoare, dar nu am chef de niciunul… Sunt convins ca toti ati trecut macar o data prin starea asta si stiti la ce ma refer. Nu sunt emo si nici n-o fac a fi vreunul! E o stare… ce sa mai… dubios de ciudata… am zis bine in titlu!

As face o melodie… sunt la munca, deci nu pot…! :( Apropos, mai am un pic si termin si albumul al patrulea… Deja mi-am planificat care va fi conceptul celui de-al cincilea album, asa ca pe planul asta e de bine! Si se pare ca “criza mea existentiala” de zilele astea nu a abatut acest aspect al vietii mele! :)

Stiti cum ma simt acum: parca as vrea la mare, dar nu prea, in concediu, dar parca as veni la munca, undeva unde sa fie liniste, dar sa ma pot intalni cu prietenii… da, foarte clar, nu?!

Pana si postul asta e un amalgam… un mix… si stiti ca e greu sa gasesti un mix bun…!

Stati linistiti, ma revergorez eu… la un moment dat!

Doua produse must have acasa

Multe dintre casele in care avem ocazia sa intram sunt foarte curate, bine organizate si decorate dar au probleme mari cu depunerile de piatra ce dau un aspect neplacut si neingrijit locuintei si anume baii si bucatariei unde se afla instalatiile sanitare.
Orice tip de detergenti profesionali ati utiliza nu o sa reusiti sa indepartati depunerile de piatra si calcar. Intr-adevar detergentii profesionali sunt foarte utili in casa si acopera o gama larga de suprafete pe care le pot curata cu succes fara a le deteriora. Acest lucru va scuteste de cheltuit bani pe o multime de produse pentru fiecare suprafata in parte dar sunt si domenii la care nu puteti economisi astfel.
Instalatiile sanitare sunt un bun exemplu in care nu o sa reusiti niciodata sa faceti curat cu un simplu burete si un detergent profesional. Este nevoie de un produs acid, cu un agent dezinfectant foarte puternic ce indeparteaza depunerile de piatra, sapun, rugina sau alte impuritati depuse pe cabina de dus, casa, chiuveta, vasul de wc sau orice alta suprafata ce intra de obicei in contact cu apa.
Acest produs se gaseste pe piata cu denumirea de detartrant si este exact ceea ce aveti nevoie pentru o baie si o bucatarie curata si igienizata.
Puteti alege un detartrant parfumat cu actiune blanda pentru a curata instalatiile sanitare din casa fara a le deteriora sau zgaria sau unul puternic, forte, pentru a curata  suprafete foarte rezistente precum cimentul sau depunerile de ciment de pe alte suprafete ce pot aparea in urma unor lucrari de renovare in apartament.
Orice casa, in materie de produse de curatenie trebuie sa aiba in doatare un mnim pentru a putea pastra curatenia. Daca  achizitionati un detergent universal, unul pentru rufe si un detartrant va puteti face linistite treaba si cu o cheltuiala minima.
In ultimul timp pe piata isi fac aparitia  din ce in ce mai multe firme ce comercializaeaza produse de curatat concentrate dar si ecologice. Sunt mult mai avantajoase deoarece pe langa faptul ca protejeaza mediul inconjurator atat de ranit in ultima vreme de produsele chimice, va ajuta sa cheltuiti mai putin. Dintr-un produs concentrat o sa utilizati o cantitate redusa si astfel va dura mai mult, plus ca unele produse de acest gen se gasesc ambalate in recipiente mari pentru a fi cu adevarat economice.
Fie ca este vorba despre detergenti profesionali, detartrant sau orice alt tip de produse pentru curatenie daca optati pentru cele eco o sa fiti in avantaj cu siguranta.
Nu numai ca sunt utile in orice casa aceste produse dar si in cazul in care va mutati intr-un loc nou pe langa cheltuielile tipice acestor mutari trebuie sa investitit si in curatarea noii locuinte, iar aceste doua produse mai sus mentionate va pot ajuta sa curatati si dezinfectati fara a da si ultimul ban sin buzunar.
Asadar, orice loc aveti de curatat detergentul universal si detartrantul va vor scapa de o multime de probleme si efort. Le gasiti in orice magazin cu produse pentru casa si gradina sau pe siteuri de nisa cu comanda online ce va ajunge la domiciliul indicat fara efort, in cel mai scurt timp.
Pentru a putea alege cat mai bine intrebati consultantii specializati ce se potriveste nevoilor dumneavoastra.

Ei bine…

Într-un roman, inocentezi până la urmă pe toată lumea. Curios; e o fatalitate ciudată a genului. Nu există personaje negative; în întregime pozitive, cu atât mai puţin. Mă întreb dacă romanul nu place pentru fondul ăsta de amoralism, pentru profunda indistincţie morală de care bestia sublimă din noi are nevoie. Fiecare roman citit e o expiere pentru necunoscute vini proprii. Citeşti mult? Ei bine…

Privim către orizont, asta e tot.

    M.: Ce vrea o femeie să fie, potrivit reţetarului ‘revistelor de femei’? Să fie bună în toate. Să muncească bine, să fie o nevastă bună, să fie o târfă în călduri, toate acestea în acelaşi timp.
       Se poate. Dar tu nu ai nevoie, azi, de o femeie credincioasă. Nu-ţi pasă. Ce vrei? Vrei o maşină rapidă. Un mic velier de 14 metri, pe care să poţi naviga singur, să faci când vrei o tură de Mediterana. Nu-ţi trebuie o familie, nevastă, copii, nu asta te interesează, nu cu adevărat. Vrei doar fete. Tinere, tăcute, ataşante. Câţiva prieteni, cu care să bei, cu care să plângi, cu care să uiţi. Un refugiu undeva, unde să scrii, să urci un drum pieziş, să întinzi nişte culori pe o pânză, să faci o fotografie. Să rulezi în maşină pe drumuri lungi, ducând nu se ştie unde, nu contează unde, fără a te gândi la nimic. Aşa să se întindă viaţa. Cine dracu vrea o familie? În afară de femei, care vor să nască în ceva care seamănă cu un cămin, cu un cuib, ceva rotund, cald, unde domneşte repetiţia. Familia e proba uciderii tuturor visurilor de mai sus. Când nu le mai poţi avea, sau nici gând să le mai speri, atunci, ca ultimă resursă inconştientă şi mărturie a unei înfrângeri nemeritate, disperate, vrei o familie. O familie pur şi simplu nu e un vis de bărbat, n-a fost niciodată. E mărturia înfrângerii. Nu ne-am dorit niciodată aceleaşi lucruri. Azi, pentru prima dată, observi că nu mai are nici un sens să te prefaci. Nu mai e cazul. Privim către orizont, asta e tot.

Penibil

De doua zile sunt in Cluj sa imi caut chirie. Mai enervant si obositor si plictisitor nu exista! Am vazut vreo 6 apartamente, fiecare reusind sa ma surprinda (in mod negativ evident…) intr-un fel sau altul. Oamenii astia nu au pic de jena; cum sa dai in chirie astfel de apartamente, mie unul mi-ar fi jena!
In majoritatea apartamentelor vazute, mobila era mai veche decat mobila lu Hristos. Astia care stau la tara stau in lux, nu gluma. Majoritatea inca nu au auzit de termopane, de frigidere mai noi de 1989, de gresie si faianta, de covoare curate, insa au auzit de Euro, de garantii, de contracte si fara cea mai mica jena cer 300 pentru gaurile respective. Si mai au si tupeul sa comenteze ca esti student, “ca imi distrugeti apartamentul”. Ce sa mai distrug?!!??! Nici daca as vrea, nu as avea ce.
In cazul in care intentionati sa cautati apartamente in Cluj, pregatiti-va buzunarele si mergeti cu rabdare multa, fara prea multe pretentii, ca nu are rost! Eject cu Clujul, dar “nu-i bai”, ca noi suntem in EU!

Epilare inghinala: lumina intens pulsa versus ceara

Pentru multi oameni, incluzand aici atat femeile cat si barbatii, notiunea de epilare inghinala este inca un termen tabu. Este de conceput pentru unii sa se prezinte la un birou de cosmetica pentru a isi epila firele de par din zonele intime, majoritatea preferand sa faca acest lucru in propria casa. De regula, cele mai folosite metode de epilare sunt lama de ras sau ceara, ultima fiind mult mai populara in randul femeilor. In cazul indepartarii firelor de par cu ceara din zonele intime, desi o metoda eficienta, sunt cateva dezavantaje destul de importante.
In primul rand, poate cel mai important factor e cel de durere. Fiind o zona sensibila cu multi receptori, senzatiile de smulgere pot fi groaznice/insuportabile pentru unele femei. De asemenea, dupa smulgerea firelor de par, exista un risc foarte mare ca zona respectiva sa ramana inflamata timp de cateva ore, sau chiar sa se infecteze. Motivul principal pentru care apar infectiile e faptul ca pe langa firele de par, ceara mai smulge si mici bucati de piele, punand astfel in contact direct tesutul epidermic cu mediul inconjurator.
c – cu lumina intens pulsate: gratie sistemului (bazat pe fascicule de lumina intense) de indepartare a parului nedorit, utilizatorii nu resimt nicio senzatie de durere, intrucat firele de par se desprind singure din radacinile lor si apoi cad, lasand in schimb un tesut neted, moale si catusi de putin iritat. Cu un aparat ca Remington IPL 500 sau cu unul de epilare definitiva SPL, riscurile de infectie sunt 0, intrucat tesuturile nu sunt afectate deloc.
Daca luam in considerare toate avantajele oferite de cea de-a doua metoda de epilare, se poate spune ca metoda promovata de aparatele bazate pe fascicule de lumina intens pulsate este mult mai eficienta si mai recomandata decat epilarea cu ceara sau cu oricare alte metode.