''BALKAN-TUNEL”

În prezent capacitatea de utilizare a actualului pod Giurgiu-Russe este redusă la 22%. Ca urmare începând cu anul 1999 s-a reluat ideea realizării acestui Proiect, a cărei denumire sugestivă ,,BALKAN-TUNEL” a prezentat un interes deosebit atât la SUMMITul internațional de dezvoltare durabilă de la Johanesburg (26 august – 4 septembrie 2002) cât și la Conferințele europene de dezvoltare economică a bazinului Dunării de la București–România (8-9 octombrie 2003), Budapesta– Ungaria (8-9 mai 2006) și Belgrad–Republica Serbia (10-11 noiembrie 2005). Problema realizării unui sistem de subtraversare a Dunării între Giurgiu și Russe nu este recentă.

O alternativă la podul peste Dunăre de la Fetești- Cernavodă al inginerului Anghel Saligny a fost proiectul unui tunel peste Dunăre al altui vizionar român, inginerul A. Călinescu. În prezent capacitatea de utilizare a actualului pod Giurgiu-Russe este redusă la 22% și nu din lipsa traficului ci datorită faptului că la intensități ale valurilor Dunării de gradul 3-4, pilele nr.4 și 6 ale podului Giurgiu-Russe se mișcă amenințător, drept pentru care traficul auto și de cale ferată a fost restricționat la 5 km/h. Ca urmare începând cu anul 1999 s-a reluat ideea realizării acestui Proiect, a cărei denumire sugestivă ,,BALKAN-TUNEL” a prezentat un interes deosebit atât la SUMMIT-ul internațional de dezvoltare durabilă de la Iohanesburg (26 august – 4 septembrie 2002) cât și la Conferințele europene de dezvoltare economică a bazinului Dunării de la București–România (8-9 octombrie 2003), Budapesta– Ungaria (8-9 mai 2006) și Belgrad–Republica Serbia (10-11 noiembrie 2005).

1. AMPLASAMENTUL PENTRU O NOUĂ TRAVERSARE RUTIERĂ ȘI FEROVIARĂ LA GIURGIU – RUSSE îndeplinește condițiile esențiale privind interesele naționale în domeniul dezvoltării rețelei rutiere și feroviare pe teritoriul românesc și al racordării acestei rețele la coridoarele internaționale de transport prevăzute de Uniunea Europeană.

Sursa: http://pavaza.ro/balkan-tunel/