Raluca

Raluca era fata unui vecin care era prieten cu tata si care avea o fire sensibila. De multe ori venea la mine si imi povestea felul in care era jignita si criticata de parinti si imi placea felul ei de a fi, mai putin partea lacrimogena care avea legatura cu baietii si cu viata ei personala. Avea defectul ca era prea sensibila si punea la suflet orice vorba si era ambitioasa si prietenoasa in rest.

Cred ca cu trecerea timpului a devenit mai sigura pe ea si mai ambitioasa si a reusit sa isi stapaneasca emotiile si sa fie cea mai de gasca fata din grupul nostrum de prieteni. Era foarte draguta si sociabila si era mereu cu zambetul pe buze dupa cativa ani petrecuti impreuna si cand problemele ei din viata personala s-au mai rezolvat. Imi place tot ce am obtinut de la ea, multe clipe frumoase in doua, multe plimbari si iesiri in oras si multe ore petrecute impreuna ascultand muzica, fumand si deschizandu-ne sufletul una in fata alteia.

Imi place tot ceea ce am facut impreuna si sper sa fiu mereu fericita cand imi aduc aminte de ea, pentru ca nu o pot intalni decat in amintiri, fiind plecata la munca si casatorita in strainatate. Este o persoana draguta si imi place tot ceea ce ne leaga una de alta, chiar daca au ramas doar praf de amintire.