Violul

Angela, considerata proasta satului, obisnuia sa umble creanga pe drumuri, mai cu seama noaptea, facind diverse servicii unora sau altora. Intr-o noapte, trecind pe linga bufet, se trezi inconjurata de vreo sapte barbati, pusa la pamint si violata salbatic, apoi lasata acolo, in mijlocul drumului. Betivanii contara pe faptul ca fata era muta, la care se adauga intunericul noptii, dar nu banuira ca victima ar putea sa-i indetifice din priviri, dispunind de o acuitate vizuala deosebita, care compensa handicapul de a nu putea vorbi. A doua zi, insotita de un politist, ii depista unul cite unul, si in pofida negarii citorva, mai tari de inger, citiva dintre ei marturisira la interogatoriu si-si recunoscura fapta. Procurorul de caz le prezenta un tablou sumbru: cite zece ani de puscarie, cu indulgenta, sau luarea fetei in casatorie de catre unul dintre ei, pe care il va alege, desigur, fata. Barbatii, dupa indelungi parlamentari, alesera a doua varianta, de frica puscariei, perspectiva mult mai sumbra decit viata alaturi de o femeie violata. „Si asa, le spuse procurorul, preocupat sa inchida dosarul, toate, dar toate, fara exceptie, sunt curve.”