Nu stim sa traducem absolut totul cu acuratete. A traduce ceva dintr-o limba intr-alta este ceva ce facem aproape in fiecare zi, insa cercetatorii au descoperit ca ne inselam daca suntem de parere ca putem traduce totul cu acuratete maxima. De exemplu, cand cercetatorii dau cuiva sa le traduca anumite lucrari, este foarte posibil ca translatorul sa incurce unele cuvinte si sa le traduca gresit. De asemenea, exista ideea ca foarte multe cuvinte au sensuri culturale atasate de ele si nu au cum sa fie traduce cu exactitate, cu acuratete. Si ideile au cu totul alt inteles in limbi diferite-multe chiar au si o legatura emotionala culturala foarte puternica.
Nu suntem siguri cum a inceput.
Una dintre cele mai grele intrebari despre limbaj si comunicare este cum a inceput totul, cum anume omul a ajuns sa scoata primele sunete care sa aiba vreun rost trecand de la faza de mim la faza de orator desarvarsit. Se crede ca primele cuvinte au aparut dupa ce sunetele din jurul nostru au capatat un anume sens. Limbajul s-a complicat pe masura ce am asociat simboluri, diferite functii fiecarui cuvant. De exemplu, cuvantul cutit in basca inseamna chiar „ouch-ouch”. Alte teorii sustin ca limbajul a aparut de la prea multe exclamatii involuntare-durere, planset, vocalizari diferite, sau chiar ca limbajul e un bioprodus, adica am fost programati genetic sa dezvoltam un astfel de limbaj inteligibil. Charles Darwin credea ca limbajul aparut pentru a accentua anumite gesturi facute, pentru a inlocui cumva comunicarea fizica.
Chiar daca stramosii nostri de acum 100.000 de ani nu vorbeau ca noi si nu cucereau doamnele cu cele mai tari discursuri, si ei aveau propriul lor limbaj unic prin care se intelegeau destul de bine.
No comments:
Post a Comment